ENGLISH BELOW
1. Î: În ce promoţie aţi absolvit şi la ce facultate?
R: Sunt absolvent al Facultății de Medicină Veterinară laşi, promoţia 1990, prima promoţie "postdecembristă", dar ultima promoţie cu repartiţie guvernamentală! Durata studiilor a fost de 5 ani însă trebuie ştiut că în acea perioadă se făceau cursuri şi lucrări practice în sistem intensiv, adică şi sâmbătă era zi normală de activitate, plus majoritatea după-amiezilor între orele 16-18 sau uneori 16-20.
2. Î: Ce v-a determinat să alegeţi această profesie?
R: Mai multe motive m-au determinat să mă îndrept către această profesie nobilă, dar mă voi limita doar la dorința de a ajuta fiinţe necuvântătoare care nu au posibilitatea de a se exprima ca noi oamenii, deşi suferințele sunt aproximativ aceleaşi; în al doilea rând să ajut şi semenii mei prin a contribui la siguranţa alimentară. Cred că L. Pasteur a fost mai convingător în citatul său "Medicul uman salvează omul, medicul veterinar salvează omenirea".
3. Î: Care este partea dumneavoastră preferată din această profesie? Dar ce vă displace?
R: Din punctul meu de vedere toate segmentele de activitate din medicina veterinară sunt frumoase, de-a lungul carierei mele am avut privilegiul de a trece prin toate etapele, de la medic veterinar stagiar la o circumscripţie sanitară veterinară comunală, până la poziţia de director executiv adjunct tehnic al DSVSA Iaşi, iar acum ca ofiţer - medic veterinar în cadrul M.A.I. Ca în orice domeniu este clar că mai există şi câte ceva care te deranjează, indiferent de etapa din carieră în care m-am aflat m-a deranjat întotdeauna nepăsarea unor proprietari de animale, aspect pe care 1-am întâlnit pretutindeni.
4. Î: Unde lucraţi în prezent şi care sunt atribuţiile dumneavoastră principale?
R: În prezent activitatea mea se desfășoară în cadrul MAI (Ministerul Afacerilor Interne), atribuțiile fiind legate de sănătatea animalelor de serviciu precum și siguranța alimentelor în unităţile MAI din zona de competenţă. Zona de competenţă este formată din câteva judeţe cu toate unităţile MAI din zona respectivă. O altă reformulare a atribuţiilor aş putea spune că sarcina mea este să adaptez legislaţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor din sistemul public la particularităţile din unităţile MAI.
5. Î: Care sunt departamentele MAI unde lucrează medici veterinari?
R: Extrem de puţine structuri care au medici veterinari, adică să aibă atribuţii și studii de medic veterinar, aşa absolvenţi de medicină veterinară găseşti în cele mai diverse locuri, uneori chiar unde te aştepţi mai puţin!
6. Î: Ce calităţi şi cunoştinţe trebuie să aibă un medic veterinar pentru a se angaja în cadrul MAI?
R: În primul rând trebuie să întrunescă cerinţele pentru a fi ofiţer: stare de sănătate excelentă, pregătire fizică, examen psihologic, să nu aibă antecedente penale atât candidatul, cât şi rudele de gradul I; toate cele prezentate se susţin de fişa medicală şi prin probe care sunt eliminatorii. După ce este depăşită această etapă se trece la verificarea cunoştinţelor de medic veterinar care trebuie să fie cât mai solide. Suplimentar faţă de cele spuse până acum un medic veterinar din cadrul MAI trebuie să fie un bun comunicator, de regulă relaţiile sale de serviciu sunt cu conducerea unităţilor din zona de competenţă.
7. Î: Ce paşi trebuie să parcurgă un proaspăt absolvent / medic veterinar pentru a se angaja în cadrul MAI?
R: Tocmai v-am spus cea mai mare parte a paşilor ce trebuie urmaţi, însă pentru un tânăr absolvent este foarte greu să se descurce la început; recomandabil este ca până la a fi angajat la MAI să treacă în reţeaua publică prin cea mai parte a etapelor profesionale sau cel puțin etapa de medic veterinar de circumscripţie sanitară veterinară. După părerea mea dacă te descurci la acest nivel poţi face faţă mai uşor în profesie în oricare altă etapă.
8. Î: O întămplare/caz /situaţie care v-a rămas în memorie?
R: Ca medic veterinar practician eşti pus în diverse situaţii, chiar adevărate provocări uneori, însă este important să avem capacitatea să ştim să ieşim din ele cu fruntea sus, fără a afecta negativ pacienţii noştri sau aparţinătorii lor. Ca medic veterinar de circumscripţie am rămas mereu impresionat de curăţenia sufletească şi bunătatea oamenilor simpli în calitatea lor de crescători de animale. Ca medic veterinar în cadrul DSVSA am rămas marcat de episodul gripei aviare, de amplitudinea fenomenului, dar şi impactul pe care 1-a avut gestionarea corectă a acestei situaţii.
9. Î: Ce sfaturi le-aţi da actualilor studenţi?
R: Nu prea multe, să înveţe, să se pregătească cât mai temeinic să facă cinste profesiei de medic veterinar, o profesie nobilă şi onorabilă.
P.S.: În vremurile noastre ponderea medicinei veterinare din sistemul militar este relativ redusă, dar aş vrea ca cei mai tineri din acestă profesie să ştie că începuturile medicinei veterinare îşi au originea în armată şi poliţie.
10. Î: Ce planuri aveţi de viitor?
R: Din punct de vedere profesional îmi doresc să contribui la întărirea rolului medicului veterinar în societate, la respectarea normelor de deontologie medicală veterinară, dar şi împreună cu ceilalţi colegi să îmbunătăţim imaginea mediculuii veterinar care, din păcate, în ultimii ani are de suferit.
Interviu editat de: Moraru Ioana-Mădălina
1. Q: When did you graduate and what faculty did you graduate from?
A: I graduated from the Faculty of Veterinary Medicine in Iași in 1990, the first “post-December” promotion (Translator’s note: this is a reference to the month of December, 1989, in which the Romanian Revolution that overthrew the Communist regime took place), but the first promotion that was governmentally distributed! The faculty had 5 years of study, but it is important to note that in that time the lectures and laboratories were part of an intensive system, meaning that Saturday was a normal activity day, as were most afternoons between 4 pm and 6 pm or sometimes between 4 pm and 8 pm.
2. Q: What made you choose this profession?
A: There were multiple reasons that have determined me to follow the path of this noble profession, but I will limit them to just the desire to help these beings that cannot speak, that cannot express themselves as us, humans, although the suffering they go through is just about the same; secondly, I wanted to help my kind by contributing to food safety. I believe L. Pasteur was more convincing in the following quote: “A human doctor saves the individual, a veterinarian saves mankind”.
3. Q: What is your favourite part about this profession? What about your least favourite one?
A: From my point of view, all the possible segments of activity in Veterinary Medicine are beautiful, during my career I had the privilege of going through all the stages, from a veterinarian trainee at a communal veterinary sanitary constituency, to the position of Technical Executive Deputy Director at DSVSA Iași (TN: the governmental organization that handles sanitary veterinary and food safety), and now an officer – veterinarian in the MIA (TN: Ministry of Internal Affairs). As in any field, there are clearly bothersome things, but, regardless of the step of my career that I found myself in, I have always been bothered by the lack of care of some pet owners, which is an aspect that I have encountered everywhere.
4. Q: Where are you working now and what are your main attributions?
A: My current activity is within the MIA, my attributions being related to the health of the animals that serve the Ministry, as well as ensuring food safety in the MIA units of the competence area. The competence area is made up of a few districts with all the MIA units in the respective area. To reiterate my attributions, I could say that my task is to adapt the veterinary sanitary legislation for the food safety of the public system to the particularities of the MIA units.
5. Q: What are the MIA departments in which veterinarians work?
A: There is an extremely low number of structures that have veterinarians within them, as in them having both veterinary studies and attributions, but you can find Veterinary Medicine graduates in the most diverse places, even where you least expect them!
6. Q: What qualities and knowledge must a veterinarian have in order to get hired by the MIA?
A: First of all, they have to fulfil the requirements to become an officer: excellent health, physical training, psychological exam, no penal history (not only concerning the candidate, but also their first-degree relatives); all of the above are being certified through a medical file and eliminatory trials. After this stage, the veterinary knowledge is tested, and it must be as solid as possible. In addition, a MIA veterinarian must be a good communicator, and their work relations are usually with the ones in charge of the units in the competence area.
7. Q: What steps must a fresh graduate/veterinarian take in order to get a job at the MIA?
A: I’ve just told you most of the steps that have to be followed, but it is very difficult for a young graduate to manage in the beginning; it’s recommendable that they go through the public network of professional stages or at least the veterinary sanitary constituency veterinarian one until they get hired by the MIA. In my opinion, if you can handle this level, you can deal with the profession more easily in any other stage of it.
8. Q: Any events/cases/situations that have left a mark on your memory?
A: As a veterinary practician, you get placed in a lot of situations, some of them being real challenges, but it is important to have the capacity to know how to handle them and come out with our heads held high, without negatively impacting our patients or their owners. As a constituency veterinarian, I was always impressed by how kind and clean the souls of simple people are as animal breeders. As a veterinarian in the DSVSA, the bird flu episode left a mark, the amplitude of the phenomenon, but also the impact correctly handling the situation had.
9. Q: What are your plans for the future?
A: Professionally speaking, I want to contribute to solidifying the role that the veterinarians plays in society, to respecting the Veterinary Medicine Deontology norms, but also to giving the veterinarian a better image together with my colleagues, because it has been getting worse in the last few years, sadly.
10. Q: What advice would you give the current students?
A: Not many, studying, learning and training as well as possible to honour the veterinarian profession, a noble and honourable profession.
P.S.: In our times, Veterinary Medicine takes up a relatively small percentage in the military system, but I would like the young ones to know that the origins of Veterinary Medicine lie within the army and the police.
Interview edited by: Moraru Ioana - Mădălina
Comments